Cercetari privind actiunea agentilor distructivi naturali si antropici asupra monumentelor de patrimoniu ,

• elaborarea si adaptarea procedurilor de analiza distructive, cvasidistructive si nedistructive, geologice pentru studiul diverselor categorii de artefacte afectate de agenti distructivi naturali si antropici;
• perfectionarea procedurilor de analiza aplicate obiectelor de patrimoniu in scopul obtinerii unor informatii analitice complexe calitative si cantitative necesare identificarii naturii si cauzelor distrugerilor pentru starea de sanatate/conservare a pieselor;
• determinarea compozitiei si structurii artefactelor pentru stabilirea provenientei materialelor suport (zonele de origine) si a sursei de materii prime, rezultatele fiind necesare stabilirii interventiilor de restaurare ulterioare;
  identificarea tehnicilor de productie originale a artefactelor prin utilizarea de materiale si tehnici compatibile de restaurare;
• autentificarea obiectelor studiate in functie de structura/compozitia pieselor si starea de conservare neinvaziva, precum si prezentarea caracteristicilor comune pe categorii de artefacte (ex. monede, topoare, ceramica, piese sculpturale de piatra etc);
• valorificarea informatiilor obtinute in urma analizelor si testarilor nedistructive asupra obiectelor de muzeu supuse proceselor de degradare si imbatranire in timp, pentru conservarea si pastrarea patrimoniului cultural;
• participare si organizare de manifestari stiintifice, acces la retelele informatice nationale si internationale.

Realizarea acestui proiect cu impact asupra pastrarii în timp a valorilor de patrimoniu, implica activitati de cercetare multidisciplinare complexe si colaborarea dintre cercetatorii stiintifici cu specialitati in domenii diverse (chimie, fizica, geologie, electronica etc) si arheologi specialisti în restaurare-conservare. Studiul cultural arheologic se realizeaza prin reconstituiri pe baza datelor arheologice obtinute prin cercetari sistematice.

• aplicarea stiintelor in domeniul artei si arheologiei (arheometrie);
• corelarea informatiilor arheologice cu datele geologice de teren si cu rezultatele diferitelor metode de analiza specifice de laborator (geoarheologie).

Un rol deosebit de important in cadrul arheometriei il constituie determinarea si proportia elementelor chimice prezente într-un artefact. Complexitatea naturii materialelor utilizate în antichitate si evul mediu pentru: confectionarea diferitelor obiecte – ornamentale, de podoaba, din ceramica, sticla; materiale de constructii – piatra naturala bruta sau prelucrata, caramizii, mortare cu lianti minerali etc, impune cercetarea lor si din punct de vedere mineralogic si petrografic.
Studiul cultural arheologic se realizeaza prin reconstituiri, pe baza datelor arheologice obtinute prin cercetari sistematice tehnico-stiintifice.

• studii asupra factorilor distructivi naturali si antropici si impactul acestora asupra artefactelor arheologice, istorice si de arhitectura si provenienta categoriile de artefacte ce vor fi studiate pe parcursul proiectului;
• gasirea unor metode optime si nedistructive de diagnosticare si de conservare a operelor de arta din România si includerea tehnologiei de ultima ora in activitatea de conservare-restaurare;
• studii privind metodele de analiza fizico-chimice distructive, cvasi-nedistructive, nedistructive pentru metal, ceramica si sticla, roci, mortare cu lianti minerali, matricea de sol;
• metode de analiza privind compozitia, gradul de degradare, modificari structurale ale pieselor, surse de materii prime, metode si tehnici de confectionare ale artefactelor;
• metode de analiza cu ICPMS, ICP-AES, ICPMS-AL, XRF si efectuarea de analize pentru determinarea elementelor din obiecte de metal, ceramice si de sticla, roci, mortare cu lianti minerali, matricea de sol;
• metode de analiza microscopica si difractometrica pentru determinarea caracteristicilor fizice, structural- texturale si compozitionale ale obiectelor de metal, ceramice si de sticla, roci, mortare cu lianti, de sol;
• determinarea conditiile de ardere a obiectelor, temperaturi de ardere identificate pentru ceramica;
• identificarea formatiunilor geologice, determinarea de tipuri petrografice si genetice si identificarea varstei formatiuni geologice;
• sinteza metodelor de investigare tehnico-stiintifice aplicate pe categorii de artefacte;
• elaborare baze de date cu rezultatele obtinute prin analizarea categoriilor de artefacte luate in studiu;
• concluzii si corelari ale rezultatelor obtinute pentru imbunatatirea metodelor de conservare/restaurare in scopul valorificarii patrimoniului cultural;
• diseminarea rezultate prin articole, comunicari, CD-prezentare, pagina web upgradata, masa rotunda.

Faza I
Studiu referitor la agentii distructivi care actioneaza asupra artefactelor arheologice si de arhitectura. Categoriile de obiecte de patrimoniu – afectate de agentii distructivi naturali si antropici – ce vor fi analizate in raport cu materialul suport si starea de conservare existenta.

1. Determinarea actiunii agentilor distructivi naturali si antropici asupra monumentelor si artefactelor arheologice, istorice si de arhitectura, pentru identificarea si imbunatatirea posibilitatilor de conservare si restaurare a patrimoniului cultural.
2. Stabilirea categoriilor de artefacte istorice, arheologice si de arhitectura din patrimoniul mobil si imobil care vor fi luate in studiu, confectionate din metal, piatra, ceramica (emailata, glazurata), sticla, mortare, solul (ca matrice culturala).