Incluziunea sociala si accesul pe piata muncii a persoanelor cu dizabilitati psihice severe, ACCESEGAL

Obiective:
promovarea accesului la munca pentru persoane dezavantajate din cauza dizabilitatilor psihice severe;
cuantificarea influentei reabilitarii cognitive si sociale asupra gasirii unui loc de munca, a ratei de spitalizare si a calitatii vietii;
promovarea incluziunii sociale;

OBIECTIVE	promovarea accesului la munca pentru persoane dezavantajate din cauza dizabilitatilor psihice severe; cuantificarea influentei reabilitarii cognitive si sociale asupra gasirii unui loc de munca, a ratei de spitalizare si a calitatii vietii; promovarea incluziunii sociale; combaterea discriminarii si a excluziunii sociale prin masuri care sa sustina si sa completeze strategiile nationale si politicile de ocupare a locurilor de munca; cresterea vizibilitatii si impactului international al cercetarii romanesti in domeniul promovarii de tehnici avansate, moderne de si evaluare in scopul asigurarii premizelor pentru participarea la consortii europene.
PREZENTARE	Contextul european actual privind politicile sociale promoveaza egalitatea accesului la formarea initiala si continua pentru persoanele si categoriile sociale dezavantajate. Din randul acestora, persoanele cu dizabilitati psihice constituie o categorie care intra in atentia politicilor europene. Aceste persoane nu au beneficiat pana acum in Romania de o integrare profesionala reala. Tulburarile psihotice constituie o problema serioasa de sanatate mintala, atingand prevalenta pe viata de 2.5%  pentru tulburarea afectiva bipolara (Venken si colab., 2005) si de pana la 1% pentru schizofrenie. Bolile psihice nu prezinta doar o prevalenta foarte ridicata, ci sunt si o importanta sursa de dizabilitati. Masurate in ani traiti cu dizabilitate si moarte prematura (DALY), bolile psihice reprezentau 13% din povara globala a bolilor in 2001 (Kohn si colab. 2003). Aproximativ 33% din totalul anilor traiti cu dizabilitate se datoreaza bolilor psihice. Spre deosebire de bolile somatice, maladiile psihice reprezinta o sursa de alterare a microgrupului social (familial, profesional) in care traieste persoana bolnava. Costurile directe, dar cu precadere cele indirecte ale bolilor psihice greveaza bugetele de sanatate, impieteaza si pauperizeaza direct pacientul si anturajul sau imediat. Cel putin 250.000 de romani sufera de o boala psihica severa. Persoanele cu tulburari psihice severe au rar experienta unor rezultate pozitive intr-un loc de munca. Rata de angajare a acestora este foarte scazuta, nu mai mult de 1%, conform informatiilor Organizatiei Internationale a Muncii. In acelasi timp, persoanele cu boli psihice reprezinta o categorie in crestere constanta in randul beneficiarilor de pensii de boala, ceea reprezinta o povara pentru bugetul asigurarilor sociale, reprezentand un esec al politicilor publice de integrare. In ciuda acestor date statistice, multi bolnavi psihici doresc sa munceasca, iar reinsertia sociala prin munca reprezinta o parte importanta a demersurilor de reabilitare psiho-sociala si are efecte pozitive asupra simptomatologiei pe termen mediu sau lung (Crowther si colab, 2007). O persoana cu probleme serioase de sanatate mintala care intentioneza sa se angajeze pe piata libera a muncii trebuie sa depaseasca o serie de obstacole. Acestea pot fi la nivelul pacientului (lipsa experientei vocationale si dizabilitatile cognitive), la nivelul potentialului angajator (stigmatizarea bolnavilor psihici) si la nivelul serviciilor de sanatate mintala (oferta deficitara de servicii de reabilitare sociala si vocationala). Una dintre cele mai importante bariere in accesarea unei angajari este reprezentata de atitudinea negativa a profesionistilor si apartinatorilor fata de sansele de integrare a persoanei intr-o slujba pe piata competitiva a muncii. Studiul de fata isi propune sa evidentieze care sunt factorii care blocheaza accesul pe piata muncii al persoanelor cu boli psihice severe si sa elaboreze un model de program de reabilitare cognitiva si sociala in scopul reintegrarii sociale a bolnavilor psihici.
REZULTATE ESTIMATE	protocoalele de studiu; baterie de teste psihopatometrice si cognitive articulate; scale psihopatometrice aplicate secvential, in etape; ghid de interviu pentru focus-grup (cu pacientii si posibilii angajatori); chestionar privind distanta sociala fata de bolnavii psihici; program de reabilitare cognitive; program de reabilitare sociala; manuale de reabilitare cognitiva si sociala; articole; comunicari; masa rotunda; pag web; CD-prezentare; propunere PC7.
REZULTATE OBTINUTE
Alte Informatii
	Documente relevante: